Succesiunea scandalurilor în care sunt implicaţi liderii politici sau economici accentuează şi mai mult neîncrederea europenilor în elitele lor, îndeosebi în ţări supuse unor politici de austeritate, precum Italia, odată cu ascensiunea populismului, comentează France Presse.

FRANŢA

În Franţa, spre exemplu, scandalul de evaziune fiscală în care este implicat fostul ministru al Bugetului, Jerome Cahuzac, va întări ''viziunea dominantă de respingere a elitelor politice care se regăseşte mai peste tot în Europa'', a declarat Eddy Fougier, cercetător la Institutul pentru relaţii internaţionale şi strategice (IRIS), estimând că toate acestea contribuie la întărirea tezelor populiste, a tezei că toţi sunt corupţi.

''Cum să nu fie cetăţenii dezgustaţi sau revoltaţi când constată că marele finanţist al statului era scutit cu sânge rece de austeritate şi de eforturile pe care ea o cere ?'', se întrebau şi jurnaliştii de la cotidianul Le Monde.

Dacă această neîncredere se măsura până în prezent în Franţa mai ales în media şi în sondaje, în schimb în ţările din sudul Europei, afectate de ani de zile de austeritate mult mai severă, indignarea s-a concretizat deja la urne sau în stradă.

ITALIA

În Italia, scandalurile de fraudă reprezintă o constantă, ţinând cont de procesele împotriva lui Silvio Berlusconi sau de amenda enormă aplicată stiliştilor de la Dolce & Gabbana, de 343 milioane de euro. Reacţia italienilor nu s-a lăsat aşteptată şi, la alegerile din februarie, Mişcarea Cinci Stele (M5S), a lui Beppe Grillo, care cristalizează votul anticorupţie şi antiausteritate, a acumulat circa 25 % din voturi. ''Nici un partid politic nu trebuie să-şi facă iluzii. Chiar dacă nu au acţionat toate în acelaşi mod, există o furie împotriva lor'', estima Giacomo Marramao, profesor de filozofie politică de la Universitatea Ro