Evreii au părăsit Hunedoara de ani buni. Comunitatea, care număra în trecut câteva sute de suflete, a dispărut treptat, lăsând în urmă însă două cimitire vechi: unul distrus aproape în întregime, iar celălalt cu porţile închise şi puse sub lacăt.

O statistică din anul 1943, din vremea celui de-al doilea război mondial în care comunitatea evreiască a fost una din ţintele persecutorilor nazişti şi legionari, atesta că în municipiul Hunedoara mai trăiau circa 150 de evrei. Numărul lor era de circa zece ori mai mic decât al celor din Deva şi din Ţara Haţegului, mai mic şi faţă de cel al evreilor din Petroşani şi al comunei Ilia, însă comunitatea evreiască îşi făcea simţită prezenţa, într-un oraş unde comerţul a fost înfloritor în deceniile dinaintea războiului.

În anii 1941 – 1943, evreii din Hunedoara nu au fost evacuaţi din casele lor, aşa cum s-a întâmplat cu cei din celelalte zomne ale judeţului, potrivit unei cercetări a istoricului Dan Grecu, iar după încheierea războiului familiile evreilor hunedoreni au fost lăsate să îşi ducă viaţa în normalitate. Totuşi, exodul comunităţii spre Occident şi îmbătrânirea acesteia au dus în cele din urmă la dispariţia ei.

Cimitirul uitat

Evreii au lăsat în urmă, în Hunedoara, două cimitire. Cel mai vechi dintre ele se află pe dealul din zona Castelului Corvinilor. Aici au fost înmormântaţi evrei, încă din secolul al nouăsprezecelea, iar cele mai moi monumente funerare datează din anii 1950. Lăsate în părăsire, mormintele au fost distruse de vandali ori s-au prăbuşit sub apăsarea timpului. Pietrele funerare sunt crăpate şi doborâte la pământ, cavourile au fost acoperite de buruieni şi nu există niciun indiciu că în ultimii ani s-a mai interesat cineva de îngrijirea lor. Hoţii de fier vechi au spart gardul împrejmuitor pentru a extrage sârma din stâlpii acestuia. Au distrus şi cavourile în căuta