În prezent, din punct de vedere politic, România se află în următoarea situație: o alianță politică de centru-stânga, votată de aproximativ 25% din corpul electoral, deține o majoritate parlamentară confortabilă, de aproximativ 70%.

Chiar dacă, retoric, PNL revendică încă o apartenenţă la dreapta politică, aşa cum a demonstrat recent sociologul Vasile Dâncu, liberalii s-au adaptat rigorilor unui program de guvernare social-democrat, fiind astăzi, mai degrabă, o extremitate dreaptă a stângii politice decât un partid de dreapta în adevăratul înţeles cuvântului. Cum la ultimele alegeri parlamentare mobilizarea stângii a fost una exemplară, în vreme ce dreapta, grupată sub sigla destul de stranie, ARD, aproape că a boicotat campania electorală, devine clar că pe partea dreaptă a eşichierului politic a mai rămas încă o pâine importantă de mâncat.

Care este astăzi situaţia dreptei? Alianţa ARD s-a destrămat imediat după rezultatul catastrofal din alegeri, iar partidele care au alcătuit-o (Partidul Democrat Liberal, Forţa Civică, Partidul Noua Republică şi Partidul Naţional Ţărănesc Creştin şi Democrat) încearcă acum să-şi afirme propria lor identitate în spaţiul politic. Între timp, FC şi PNŢCD şi-au unit forţele într-o nouă construcţie politică, Alianţa DA (cel puţin în privinţa siglei, un remember al echipei învingătoare în alegerile din 2004).

În urmă cu două săptămâni, pe scena publică a apărut un nou jucător, Mişcarea Populară, o fundaţie având pe fundal imaginea tutelară a preşedintelui Traian Băsescu şi care, deşi nu s-a anunţat ca un partid politic, participant activ în viitoarele înfruntări electorale, este deja cotată în sondajele de opinie cu un uriaş procent de 9% din intenţiile de vot ale românilor.

Aşa cum se desprind ele din declaraţiile de presă, relaţiile dintre oamenii care compun toate aceste grupări de dreapta sunt mai degrabă proas