Resursele naturale ale României au devenit obiectul unor investiţii lacome şi masive. Din 2014, piaţa terenurilor se va liberaliza. Sursa: RINGIER

"În România, terenurile sunt acaparate în scopuri diverse, care include şi dezvoltarea agriculturii industriale, mineritului, sectorului energetic, turismului, managementul resurselor de apă şi specula. S-a raportat că 800.000 de hectare de teren agricol, reprezentând 6% din suprafaţa agricolă a ţării, sunt controlate de corporaţii străine. Se pare că scopul acestora este de a acapara terenul agricol pentru a beneficia de subvenţiile acordate prin Politica Agricolă Comună. Jumătate din subvenţii au fost primite în 2012 de 1% din fermieri, toţi aceştia având dimensiunea fermei lor de peste 500 de hectare", se arată într-un raport cu tema ''Concentrarea terenurilor, acapararea pământului şi eforturile oamenilor în Europa'', publicat de centrul internaţional pentru politici progresiste Transnational Institute, cu sediul la Amsterdam.

Afacerile la scară largă cu terenuri nu avantajează populaţia României, se mai arată în documentul citat. Din contră, accelerează fenomenul de concentrare a terenurilor în mâna unui număr mic de jucători. Astfel, se blochează accesul majorităţii familiilor din România la terenuri şi ameninţă independenţa alimentară a ţării.

Specula, comasarea şi productivitatea terenurilor ar putea creşte preţurile terenurilor din România, de la un nivel cuprins între 1.000 şi 5.000 de euro/hectar, pentru un teren bun, la 8.000 - 10.000 de euro/hectar, preţuri medii înregistrate pe piaţa europeană.

Fostul ministru al Agriculturii, Valeriu Tabără, îi sfătuia în 2011 pe proprietarii de terenuri să nu le vândă ieftin, estimând că preţul unui teren bun ar putea ajunge şi la 25.000 de euro în viitorul apropiat.