Germania nazistă se află sub bombardamentul Aliaţilor, iar Otto Witte, fost acrobat de circ, stă ascuns în rulota lui, sub o ploaie de obuze, aşteptându-şi sfârşitul. Dar, cum nu vrea să moară fără a lăsa o mărturie, se hotărăşte să-şi aştearnă în scris povestea vieţii – o viaţă care numai banală nu se poate numi, căci Otto a fost nici mai mult, nici mai puţin decât regele Albaniei. Inspirându-se dintr-o minciună adevărată, Andrew Nicoll scrie un roman în care istoria şi ficţiunea îşi zâmbesc complice şi împrumută una veşmintele celeilalte. Megalomanul Otto Witte, acest baron von Münchhausen al zilelor noastre, spune cu mult umor povestea cusută cu aţă albă a încoronării sale, fără să piardă nicio ocazie de a-şi tachina cititorii. Aventurile se ţin lanţ, presărate la tot pasul cu reflecţii despre timp, despre capriciile memoriei, despre arta mânuirii condeiului şi a sceptrului şi, nu în ultimul rând, despre... mustăţi.

Născut în 1962 la Dundee, în Scoţia, Andrew Nicoll are în urmă o vastă experienţă publicistică. A publicat proză scurtă în numeroase reviste, printre care şi New Writing Scotland, iar în 2008 şi-a făcut debutul editorial cu romanul The Good Mayor. Distins cu Premiul Saltire pentru cel mai bun roman de debut al anului şi tradus în douăzeci de limbi, The Good Mayor l-a impus pe Andrew Nicoll în lumea literelor şi a fost urmat în 2011 de un nou roman de succes, The Love and Death of Caterina. Cel mai recent roman al lui Nicoll, Dacă citeşti asta înseamnă că am murit (If You’re Reading This, I’m Already Dead, 2012), este în curs de apariţie la Editura ALLFA, în colecţia Strada Ficţiunii.

Gata cu stilul ăsta bombastic, mai bine vorbesc din nou singur decât aşa pompos. Sau mai bine vorbesc cu tine. Mă întreb cine eşti. Un băieţel ieşit din adăpost după o noapte de bombardamente, care o caută cu lumânarea? Copiii mai au obiceiul