Guvernul a coborât dramatic în jos ţinta de creştere economică pentru 2015 de la 3,9% la 2,8%, conform programului de convergenţă trimis la Bruxelles.
Executivul nu are nicio strategie ambiţioasă şi coerentă de stimulare a creşterii PIB şi ca atare nu are curajul să-şi propună o creştere economică de peste 3% în perioada 2013-2016. Totodată, autorităţile au renunţat şi la o ţintă pentru adoptarea euro.
Noul program de convergenţă ajustează cu mai mult de un punct procentual creşterea economică din anii 2013-2015, avansul PIB urmând să atingă doar în 2016 pragul de 3%. Pentru recuperarea decalajelor, România are nevoie de o creştere economică mai mare decât media europeană, principala problemă fiind intervalul de timp în care am putea să prindem din urmă „campionii Europei“.
Deşi prognozele de creştere economică par fezabile, creşterea reală medie a PIB de 2,6% în următorii 3 ani îndepărtează orizontul de aderare la zona euro, mai ales că România are de recuperat decalaje reale semnificative, spun unii analişti. Absorbţia mai bună a fondurilor UE, eficientizarea companiilor de stat, creşterea încasărilor bugetare şi investiţii publice mai mari sunt câteva dintre soluţiile avansate de analiştii care ar putea să ducă avansul PIB peste 3%.
Anul trecut creşterea economică a fost de 0,7%, iar pentru acest an prognoza oficială este de 1,6%.
Citiţi articolul integral pe www.zfcorporate.ro
Guvernul a coborât dramatic în jos ţinta de creştere economică pentru 2015 de la 3,9% la 2,8%, conform programului de convergenţă trimis la Bruxelles.
Executivul nu are nicio strategie ambiţioasă şi coerentă de stimulare a creşterii PIB şi ca atare nu are curajul să-şi propună o creştere economică de peste 3% în perioada 2013-2016. Totodată, autorităţile au renunţat şi la o ţintă pentru adoptarea euro.
Noul program de convergen
