„Dacă există un risc de încălcare a valorilor noastre fundamentale, Europa trebuie să intervină”, a declarat textual, comisarul european Vivian Reding.

„Comisia Europeană”, a spus ea, „este extrem de preocupată” şi „analizează actualmente modificările constituţionale” operate la Budapesta spre a vedea „dacă e oportună” lansarea procedurilor de „infringement”. Aşa se numesc, în engleză, încălcările serioase ale dreptului comunitar.

Cum poate reacţiona Uniunea Europeană la călcarea în picioare a principiilor democraţiei şi statului de drept? Prin recursul la articolul 7 al Tratatului de la Lisabona, care stipulează suspendarea dreptului unui stat membru de a vota în forul executiv suprem al UE, deci în Consiliul European, în cazul unor „grave şi persistente violări" ale valorilor fundamentale ale Uniunii.

E vorba, în speţă, de nerespectarea „demnităţii umane, a libertăţii, democraţiei, egalităţii, a statului de drept şi drepturilor omului, precum şi a drepturilor minorităţilor”.

O serie întreagă de modificări constituţionale adoptate recent la Budapesta cu majoritatea parlamentară de peste două treimi a puterii au suscitat critici viguroase şi repetate în Apus.

Alarmaţi s-au arătat occidentalii în special de restrângerea prerogativelor Curţii Constituţionale din Ungaria, precum şi de tratamentul ce urmează a fi aplicat persoanelor fără adăpost. În vest, o serie de comentatori au înfierat între altele şi definiţia restrictivă a familiei, calificată de unii observatori drept „homofobă”.

Stânga socialistă şi liberalii din Parlamentul European au somat Partidul Popular să-i retragă sprijinul politic formaţiunii guvernamentale FIDESZ şi lui Viktor Orban. La rândul lor, creştin-democraţii din PE au cerut Budapestei să se supună solicitărilor Uniunii, dar au avertizat faţă de riscul ca „ungurii… să aibă impre