România nu contează pe piaţa internaţională a cerealelor, chiar dacă exploatează una dintre cele mai mari suprafeţe agricole la nivel european. Situaţia nu se va schimba cât timp terenurile vor rămâne fărămiţate, iar intermediarii vor face legea în piaţă. Sursa: Codrin Prisecaru
Fermierii români exploatează una dintre cele mai mari suprafeţe agricole la nivel european. Terenurile destinate agriculturii însumează aproape 62% din suprafaţa ţării, dar randamentul la hectar este la jumătate faţă de alte state agrare ca Franţa sau Germania. Există şi fermieri care obţin producţii record, dar aceştia sunt o raritate şi au atins acest nivel după zeci de ani în care au investit în tehnologie.
Mulţi proprietari, profituri mici
Dacă europenii au înţeles că nu pot scoate profit de pe suprafeţe mici, la noi sunt sute de mii de fermieri care deţin între unu şi cinci hectare. Problema fărămiţării terenurilor a atras atenţia ministrului de resort, Daniel Constantin, care remarcă o uşoară ameliorare a situaţiei.
"Problema legată de asociere este poate cea mai mare problemă. Eu mă bucur că lucrurile au început să se mişte. Pe zona APIA, în 2008 când s-a făcut prima solicitare de plată pe suprafaţă aveam în jur de 1,2 milioane de beneficiari care cereau la plată 8,5 milioane de hectare. Astăzi, la cinci ani, avem un număr mai mic de beneficiari, 1,08 milioane de beneficiari cu o suprafaţă de 9,8 milioane de hectare. Lucrul acesta înseamnă că oamenii au început să se asocieze, au început să îşi pună în comun pământurile care sunt destul de fărâmiţate în continuare", a spus Daniel Constatin.
Capra vecinului
Dacă s-ar uni, fermierii români ar putea mai multe şanse de a negocia cu oficialii europeni. Fostul preşedinte LAPAR, Nicolae Sitaru afirmă că problema asocierii este foarte complicată, deoarece există foarte puţ
