Un strigăt de alarmă al corpului
Orice boală este un semnal prin care organismul nostru ne înştiinţează că e suprasolicitat din cauza modului cum ne-am dus viaţa până în acel moment. Chiar şi infecţiile sau accidentele pot fi privite din această perspectivă: o contaminare se produce numai atunci când sistemul imunitar este prea slăbit pentru a-şi mai face datoria de a ne apăra, iar accidentele se explică adesea prin oboseala noastră, care ne face imprudenţi sau crispaţi. De aceea, şi în cazul unei îmbolnăviri de cancer, trebuie să ţinem seama de semnificaţia acestui semnal. Iată aici câteva consideraţii la care ar fi bine să reflectăm.
Boala, ca semn al suprasolicitării
În societatea contemporană şi în mediul pe care ea şi-a pus amprenta, se poate spune că suprasolicitarea fizică şi psihică se înscrie în normalitate: exigenţele profesionale, cerinţele statutului social, problemele personale, criza de timp, alimentaţia greşită, zgomotul şi poluarea ne epuizează, fără ca noi să mai fim conştienţi de acest lucru.
Boala, ca semn al unor conflicte nerezolvate
Şocurile emoţionale, pierderea unei persoane apropiate, teama de o despărţire pot deveni factorii declanşatori ai unor boli sau creează condiţiile pentru apariţia lor.
Boala, ca semn al unei tulburări de identitate
În organismul nostru, cancerul reprezintă un paradox: este o parte a lui, provine din el, fiind în acelaşi timp un corp străin, care trebuie înlăturat. A face deosebirea între "eu" şi "străin" e una din îndatoririle zilnice ale minţii. Se ridică întrebarea: dacă în minte intervin tulburări, ele pot determina apariţia unui cancer?
Boala, ca semn al încremenirii vieţii
Orice om este supus unor procese ritmice: succesiunea zilelor şi a nopţilor, respiraţia şi bătăile inimii, modific
