37 de şcoli din Cluj sunt revendicate sau au fost retrocedate deja în ultimii ani către foştii proprietari, persoane fizice sau biserici. Premierul Victor Ponta a anunţat că îşi va asuma răspunderea pe legea retrocedărilor, care măreşte termenul în care poate fi menţinută destinaţia clădirilor de interes public, de la cinci la zece ani. La Cluj, directorii de şcoli spun că legea vine prea târziu.
O statistică a Inspectoratului Şcolar Cluj arată că 37 de şcoli şi grădiniţe din judeţ au fost retrocedate sau sunt revendicate de foştii proprietari în ultimii ani. În Cluj-Napoca, cea mai mare parte a clădirilor în care funţionează şcolile din zona centrală au fost revendicate de reprezentanţi ai bisericilor.
"Din păcate, n-avem o situaţie foarte bună. Foarte multe dintre unităţile de învăţământ din zona centrală sunt revendicate, o parte dintre ele au fost deja cedate proprietarilor, altele sunt în faze diferite ale proceselor şi vom ajunge în zona centrală a municipiului Cluj-Napoca cu foarte puţine spaţii de învăţământ care să mai poată fi folosite", a declarat Valentin Cuibus, inspector şcolar general ISJ Cluj.
Conducerea ISJ Cluj consideră că proiectul de lege privind restituirea imobilelor naţionalizate ar fi trebuit să conţină un articol prin care să se renunţe la retrocedările în natură în cazul imobilelor în care funcţionează şcoli sau spitale.
"E foarte bine să fie mărit termenul de la cinci la zece ani. După părerea mea ar fi trebuit găsită o variantă prin care unităţile de învăţământ şi spitalele să nu mai fie retrocedate în natură, să se găsească altă soluţie că e vorba de fonduri, de anumite variante de plată", a mai spus Cuibus.
Clădirea Liceului de Protecţia Mediului din Cluj a fost retrocedat Eparhiei Reformate în 2011, iar din toamnă va fi comasat cu Liceul de Construcţii Anghel Saligny. Directoarea şcolii regretă că proiect
