- Social - nr. 78 / 20 Aprilie, 2013 Romania cu Moldova de la Nistru la Siret, dar fara Transilvania, ori Valahia… si fara una, si fara alta! In 1980, la Conferinta pentru Securitate si Cooperare in Europa, de la Madrid, o delegatie a imigratiei maghiare s-a prezentat cu "documente” prin care revendica independenta Transilvaniei, in numele unui pretins partid socialist transilvanean in exil. Nu putine delegatii prezente la Conferinta au luat problema Transilvaniei in serios. Anual, dupa "momentul Madrid”, in Congresul SUA aparea cate o rezolutie in sustinerea ideii ca, in Romania, indiferent de regim, indiferent daca a fost republica sau monarhie, ungurii au fost intotdeauna persecutati si supusi deznationalizarii. Acelasi text, an de an, era repus pe tapet, dar semnat si initiat mereu de "altii”. In 22 decembrie 1989, la Timisoara, printre numeroasele revendicari care au animat evenimentele strazii, a trecut ca neobservata scandarea "Vrem unirea cu Ungaria!”. In ianuarie 1990, in prima redactare a draftului "Proclamatiei de la Timisoara”, a aparut strecurata ideea intregirii si autonomizarii Banatului de Romania. In martie 1990, cu cateva zile inainte de criza interetnica de la Targu-Mures, corespondenti ai presei occidentale, in tema cu cele ce aveau sa urmeze (de unde?, de la cine?, cum?), erau prezenti la fata locului, ca parte a planificarii operationale a conflictului. La 21 mai 1990, saptamanalul francez "Le Point” reconstituie, in liniile sale generale, ceea ce numeste "complotul bicefal sovietio-maghiar” de la Timisoara. In acelasi an, geograful-sef al Departamentului de Stat a dat publicitatii estimarea tendintelor de multiplicare a entitatilor statale pana la jumatatea viitorului secol, in care se afirma ca, in anul 2050, vor exista peste 300 de state. La 21 octombrie 1991, au fost remise agentiilor de presa (From The Desk of Dan Andersen P.O. Box 19