Profesorul Feldman Barrett de la Universitatea Northeastern face parte dintr-o echipă care studiază modul în care bârfa afectează nu numai ceea ce ştim despre un necunoscut, ci şi ceea ce simţim în legătură cu el. Până acum, oamenii de ştiinţă au arătat că obţinerea informaţiilor „la mâna a doua” poate avea un efect puternic. „Bârfa ne ajută să prezicem cine ne este prieten şi cine nu”, e explicat autorul studiului. Creierul uman percepe imaginile pe rând şi tinde să se concentreze asupra celei pe care o consideră mai importantă. „Bârfa nu influenţează doar opinia pe care o avem despre oameni, ci şi modul în care îi percepem vizual”, a explicat Barrett. Descoperirea sugerează că suntem „programaţi” să fim mai atenţi la persoanele despre care ni s-a spus că sunt periculoase, neplăcute sau mincinoase.

Încă de pe vremea când oamenii primitivi trăiau în grupuri mici, indivizii aveau nevoie să ştie cine le este duşman. Aflarea răspunsului din propria experienţă, însă, putea fi un proces lent şi periculos. Soluţia ideală era bârfa. „Dacă cineva reprezintă competiţia, atunci vrei să se creeze bârfe negative la adresa lui pentru a-l depăşi”, se menţionează în studiul coordonat de Feldman.

Profesorul Feldman Barrett de la Universitatea Northeastern face parte dintr-o echipă care studiază modul în care bârfa afectează nu numai ceea ce ştim despre un necunoscut, ci şi ceea ce simţim în legătură cu el. Până acum, oamenii de ştiinţă au arătat că obţinerea informaţiilor „la mâna a doua” poate avea un efect puternic. „Bârfa ne ajută să prezicem cine ne este prieten şi cine nu”, e explicat autorul studiului. Creierul uman percepe imaginile pe rând şi tinde să se concentreze asupra celei pe care o consideră mai importantă. „Bârfa nu influenţează doar opinia pe care o avem despre oameni, ci şi modul în care îi percepem vizual”, a explicat Barrett. Descoperirea sug