Elita sovietică a avut dintotdeauna probleme cu rolul de “Primă-Doamnă” mai ales în timpul fostei URSS. Lucrile s-au schimbat de-atunci, dar nu prea mult din cauza mentalităţilor din fostul spaţiu sovietic.
Secretosul regim sovietic, dictatorial şi închistat, asemuia elitele cu “clasele exploatatoare” pe care le distrusese odată cu Revoluţia. Sovieticii proslăveau egalitatea între oameni, între bărbaţi şi femei, deşi, ca în orice regim, unii erau “mai egali” decât alţii. Istoria a rezervat un loc şi instituţiei “Primei Doamne”, dar nu unul tocmai popular.
Mentalitatea misogină a liderilor din fostul spaţiu sovietivc nu a dispărut definitiv. Există încă ţări din fosta URSS, unde soţiile preşedinţilor abia dacă sunt văzute la faţă de popor.
Una dintre ele este chiar soţia lui Vladimir Putin, Ludmila. Profilul “Primei Doamne” a Rusiei este absent pe plan global, fiind la polul opus faţă de rolul internaţional copleşitor al soţului său. Putin nu a fost văzut niciodată peste hotare în vreo vizită oficială cu Ludmila, iar la Kremlin, preşedintele rus îşi primeşte oaspeţii de peste hotare singur.
În ţară, Ludmila este la fel de “nevăzută”. A apărut în public de câteva ori împreună cu el, la alegerile prezidenţiale şi i-a fost parteneră la un interviu, într-una dintre reşedinţele lor particulare, când Putin a considerat că ar fi cazul să-i arate poporului că ea mai există. Au circulat zvonuri că Putin ar fi avut amante, că ar fi închis-o într-o mânăstire şi chiar că ar fi divorţat de ea. Nici la ceremonia de învestire a lui, în cel de-al treilea mandat prezidenţial, în mai 2012, Ludmila nu a fost prezentă.
Şi pe cele două fiice ale sale, Putin le-a ţinut ascunse. Şcoala au făcut-o în particular şi abia când el a avut nevoie să îşi sporească popularitatea, a dat presei 2-3 fotografii de-ale lor, şi acelea făcute de la distanţă. Apăreau toţi trei
