Aceastǎ întrebare revine din cînd cînd în centrul unor dezbateri legate de prezentul şi de viitorul Internetului, în contextul în care acest instrument de comunicare şi de circulaţie a informaţiei s-a dezvoltat enorm în ultimii. Ultimul numǎr al revistei franceze "Le Magazine Littéraire" publicǎ un dosar pe aceastǎ temǎ. Românii au preluat termenii englezi pentru a evoca universul Internetului, dar francezii dispun de un cuvînt cu o anumitǎ rezonanţǎ care mi se pare mai subtil. Pentru a desemna reţeaua mondialǎ de conexiuni pe NET ei spun "La Toile", termen care poate fi tradus prin "plasǎ", şi care poate însemna şi plasǎ de pǎianjen. Titlul dosarului din revista "Le Magazine Littéraire" este deci extrem de inspirat, pentru cǎ el sunǎ cam aşa: "Gîndirea prinsǎ în plasǎ" (La pensée prise dans la Toile). Ceea ce poate însemna cǎ gîndirea este "prinsǎ" de Internet ca într-o plasǎ de pǎianjen. De fapt, spun specialiştii, asistǎm la a treia mare revoluţie în materie de comunicaţii a umanitǎţi. Prima a fost declanşatǎ de apariţia primului alfabet fonetic complet, în Grecia anticǎ, cam prin anul 750 înaintea erei noastre. A doua revoluţie a avut la origine inventarea imprimeriei, în secolul al XV-lea, în Germania, de cǎtre Gutenberg. Iar a treia revoluţie o trǎim noi astǎzi şi este cea numericǎ. De notat cǎ Internetul şi telefonul mobil au evoluat "mînǎ în mînǎ" ca sǎ spunem aşa, pînǎ la fuziune. In Franţa, în prezent, 88 la sutǎ dintre locuitori au un telefon mobil, faţǎ de numai 4 la sutǎ în 1997. Toate aceste statistici sunt efectiv copleşitoare. 81 la suta dintre francezi au un ordinator la ei acasǎ şi 78 la sutǎ sunt conectaţi la Internet. Pentru amatorii de cifre de acest gen, mai adaug cǎ în 2012 au fost trimise în Franţa în medie 1 500 000 de mesaje electronice pe zi, pentru 62 de milioane de adrese mail. Pe plan mondial, 6 miliarde de persoane, deci 75 la sutǎ di