Populaţia vulnerabilă din ţara noastră, care trăieşte la marginea societăţii şi depinde de sistemele de asistenţă socială, este cel mai puţin informată cu privire la economia socială (ES), potritivit reprezentanţilor Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD). Domniile lor consideră că noţiunea ar trebui să ia amploare pe plan local, cu precădere de când s-a declanşat criza economică în Europa.

Persoanele cu venit minim garantat, cele cu dizabilităţi, minoritatea rromă, precum şi tineri cu vârsta peste 18 ani care părăsesc sistemul instituţional de protecţie a copilului constituie grupuri vulnerabile, care nu sunt familiarizate cu noţiunea de economie socială, arată datele oficiale. Astfel, 78% dintre rromi, 73% dintre reprezentanţii familiilor monoparentale, 57% dintre persoanele cu dizabilităţi şi 50% dintre tineri nu au auzit niciodată de entităţi de ES, se arată în raportul de deschidere a proiectului "Modelul Economiei Sociale în România". Lipsa de educaţie în acest sens are drept cauză deciziile politice, consideră Raluca Ouriaghli, director executiv al organizaţiei "Ateliere fără frontiere". Domnia sa a explicat: "Doar 5% din populaţia lumii deţine avere, restul de 95% trăieşte la limită. Reintegrarea deplină a persoanelor marginalizate în societate este scopul spre care tindem. Faptul că economia socială nu este aplicată precum ar trebui în ţara noastră se datorează deciziilor politice".

În privinţa faptului că UNICEF a identificat anul trecut că 25% din copiii din ţara noastră trăiesc sub limita sărăciei, Simona Stănescu, sociolog şi coordonator al proiectului în cadrul PNUD, a menţionat că "nu suntem suficient de maturi pentru a identifica priorităţile strategice", amintind că, în România, economie socială se face din 1835, prima astfel de iniţiativă fiind Falansterul de la Scăieni (n.r. proiect care dorea reorganizarea spaţiului soci