O nouă decizie a ministrului Educaţiei privind admiterea în universităţi a provocat, iarăşi, reacţii, contra şi pro (doamna Ecaterina Andronescu, de pildă). Universităţile au, iarăşi, voie să ia în calcul notele din timpul liceului, atunci cînd vor calcula nota finala la admitere

O nouă decizie a ministrului Educaţiei privind admiterea în universităţi a provocat, iarăşi, reacţii, contra şi pro (doamna Ecaterina Andronescu, de pildă). Universităţile au, iarăşi, voie să ia în calcul notele din timpul liceului, atunci cînd vor calcula nota finala la admitere. Mi se pare suav modul pro al doamnei senator: dacă tînărul/ tînăra dă admitere la matematică, de pildă, sunt mai relevante, spune dânsa, notele din anii de liceu la mate decât media de la bac. Puritatea argumentului e de cristal, nu altceva, nu? Dar ce nu ne spune, ce ascunde suavitatea poziţiei pro? Nu ne spune, de pildă, cum au fost obţinute acele note, care este modul evaluării elevilor în liceele din România şi în raport cu ce ţinte educaţionale?

Desigur, universităţile sunt libere să uzeze de această măsură “favorabilă’ îmbunătăţirii procesului educaţional. Universitatea din Bucureşti, de pildă, preferă să nu o facă şi să respecte o structură aprobată a calendarului admiterii 2013 şi nu să reacţioneze la un ordin al ministrului din 15 aprilie a.c. Cum se ştie, admiterea şi structura ei se anunţă pe site-ul universităţilor cu şase luni înainte de admitere. Pentru a permite candidaţilor şi familiilor lor să evalueze cât mai bine drumul de urmat. Noul ordin pune universităţile, aflate într-o perioadă complicată (evaluări instituţionale, ale programelor de studii etc.), într-o situaţie dificilă: să facă sau nu schimbări în modul admiterii. Şi repede! Căci, în condiţiile în care numărul candidaţilor scade de la an la an, nu poţi pierde timpul. Ministerul însă poate. Cum? Iac-aşa! Cum a tăiat şi m