Eliberarea celor 7 ostatici francezi, răpiţi în Camerun pe 19 februarie anul acesta şi deţinuţi în Nigeria pînă acum cîteva zile, apare ca o victorie diplomatică a preşedintelui camerunez Paul Biya, la putere de peste 30 de ani. Preşedintele francez François Hollande a subliniat de altfel rolul avut de şeful statului camerunez în tratativele de eliberare a celor două familii franceze, compusă din trei adulţi şi patru copii. Paul Biya este considerat de unii observatori drept cel mai "bătrîn dictator african prieten al Franţei", expresie utilizată de Agenţia France Presse. La sfîrşitul lunii ianuarie preşedintele camerunez a fost primit la Paris de François Hollande care a deschis, atunci, o discuţie despre situaţia drepturilor omului în Camerun. Probabil că în prezent, cel puţin pentru o perioadă, subiectul va fi pus între paranteze în relaţiile dintre Franţa şi Camerun. Paul Biya a fost omul cheie care a negociat, prin relaţiile sale şi emisarii săi, eliberarea celor şapte francezi, probabil în schimbul punerii în libertate a unor islamişti, membri ai sectei Boko Haram, deţinuţi în Nigeria şi în Camerun. In mod oficial se spune că nu a fost plătită nici o răscumpărare pentru eliberarea celor 7 francezi răpiţi pe cînd efectuau o excursie cu maşina într-un parc natural din Camerun, nu departe de graniţa cu Nigeria. In ţara sa preşedintele Biya, care are 80 de ani, este puternic contestat, mai ales că a fost "reales" în fruntea statului în 2011 pentru încă şapte ani. El iese însă întărit, cu un plus de autoritate, în urma acestei afaceri. In altă ordine de idei, foştii ostatici încep să povestească detalii despre cum au trăit timp de două luni în plină savană, hrănindu-se doar cu orez şi sardine, suferind de sete. Cei patru copii avînd vîrste între 5 şi 12 ani au ieşit din această încercare fără să fie prea traumatizaţi, de altfel adulţii le-au ascuns gravitatea situaţ