Un nou episod al confruntării dintre economişti, cu privire la impactul deficitelor bugetare asupra creşterii economice, s-a consumat săptămâna trecută.

Carmen Reinhart şi Kenneth Rogoff, profesori în cadrul Universităţii Harvard, au răspuns unor critici aduse lucrării lor "Creşterea în condiţii de deficit (Growth in a time of debt)", publicată în urmă cu trei ani.

Concluziile acesteia, că un nivel al datoriei publice care depăşeşte 90% din PIB este dăunător pentru creşterea economică, în special dacă se menţine pentru o perioadă îndelungată, au fost invocate adesea în dezbaterile cu privire la cheltuielile publice, care au devenit tot mai aprinse în Statele Unite, în ultimele luni.

Kenneth Rogoff, însuşi, scria, în Financial Times (FT), la sfârşitul lunii ianuarie, că datoria publică tot mai mare a SUA ar trebui să reprezinte un motiv de îngrijorare pentru întreaga planetă.

Domnia sa arăta că productivitatea în domeniul serviciilor publice americane a crescut foarte puţin, comparativ cu multe dintre sectoarele economiei, şi enumera mai multe aspecte care provoacă neînţelegeri la nivelul societăţii, respectiv cheltuielile militare, furnizarea de servicii de interes public de către sectorul de stat sau de către cel privat, îmbunătăţirea infrascturii, politica de imigraţie sau oferirea de asistenţă medicală.

"Ideea că ar trebui să ignorăm toate aceste probleme şi să aplicăm stimulente în stil Keynesian este periculoasă", afirma Kenneth Rogoff, la începutul anului. "Contează mult cum guvernul taxează economia şi cum cheltuie fondurile disponibile, nu doar cât. Nivelul datoriei SUA reprezintă o constrângere. Un număr tot mai mare de studii empirice (...) sugerează că Statele Unite au atins, deja, un nivel al datoriei care a fost asociat cu o creştere mai lentă în economii avansate. Faptul că, în prezent, rata dobânzii este la un nivel scăz