Ion Barbu este omul care face vâlvă în încercarea de a scoate Petrila din amorţeală. Petrilenii trebuie să reacţioneze, pentru ca imobilele de pe perimetrul fostei preparaţii şi de pe perimetrul minei Petrila să nu ajungă o apă şi un pământ.
O reacţie naturală a unui om de cultură, dar o reacţie tardivă a autorităţilor petrilene şi a oamenilor din comunitate. Poate, oamenii simpli nu înţeleg importanţa arhitecturală a unui imobil industrial, dar ar fi trebuit să existe specialişti care să fi sesizat potenţialul acelor clădiri, înainte ca ecologizarea perimetrului să fie propusă, aprobată şi să şi demareze. Ideea realizării unui parc cultural pe fostul perimetru al preparaţiei este una ingenioasă, pe care Ion Barbu o susţine cu toată convingerea. Este, de asemenea, un proiect unicat în România, care ar putea atrage mulţi turişti, în primul rând pentru că vorbim despre un perimetru abordabil, la îndemână şi, în al doilea rând, deoarece avem deja infrastructura, care trebuie doar reamenajată. Primarul Petrilei a fost categoric, susţinând că este de acord cu ideea atât timp cât nu implică cheltuieli din bugetul local, având în vedere că perimetrul fostei preparaţii face parte din domeniul public al Petrilei.
Când vine vorba despre imobilele minei, responsabilă pentru moment este Societatea Naţională de Închideri de Mine Valea Jiului. Directorul Petru Drăgoescu este de părere că asemenea proiecte de salvare, de transformare a perimetrelor fostelor mine trebuie să apară înainte de a se demara un proiect de ecologizare. „Pentru următorii doi ani imobilele care aparţin minei rămân funcţionale. Imobilele de pe perimetrul fostei preparaţii, acelea aparţin primăriei. Când vine vorba de idei de reamenajare a unor astfel de perimetre trebuie să existe un plan bine stabilit înainte de a începe lucrările. În lucrările de închidere şi ecologizare se investesc fond
