Bordelurile au fost unele dintre cele mai frecventate localuri în perioada imperială, când Clujul era parte din Imperiul Austro-Ungar, dar şi în perioada interbelică, când prostituţia era legalizată.

Prostituţia era legală în perioada interbelică, iar până în 1908 au existat foarte multe bordeluri în Cluj.

„Unul dintre cele mai cunoscute era pe actuala stradă Inochentie Micu Klein. Erau frecventate mai ales de către studenţime“, afirma istoricul Vasile Lechinţan, citat de jurnaliştii de la fostul ziar Clujeanul.

Bordelurile erau pe categorii, atât de lux, pentru cei avuţi, cât şi pentru cei cu un buzunar mai puţin plin.

Acelaşi Lechinţan povesteşte că una dintre cele mai cunoscute prostituate din istorie a trăit în perioada interbelică, la Cluj.

„Era fiica unui ministru rus de pe vremea ţarismului care s-a mutat la Cluj. Se spune că era o blondă de frumuseţe rară şi iubea foarte mult luxul pe care soţul ei, un ofiţer rus nu i-l mai putea oferi, aşa că s-au despărţit. Eu nu aş numi-o prostituată, ci mai degrabă damă de companie de lux“, susţine Vasile Lechinţan.

Cei mai puţin avuţi care căutau serviciile prostituatelor mergeau pe Cetăţuie.

„Elevii, liceeni sau militarii în termen mergeau la prostituatele de pe Cetăţuie, unde era un cartier extrem de sărac, care acum nu mai există. Fetele de acolo erau extrem de ieftine, dacă până şi un elev îşi permitea să plătească serviciile lor“, declara istoricul Tudor Sălăgean.

Joc erotic

Şezătorile de pe vremuri avea chiar caracter erotic din cauza jocurilor practicate. Unul dintre acestea se numea „de-a gâsca“.

Potrivit unei monografii al cărei co-autor este Tudor Sălăgean, acest joc a fost practicat într-unul din satele de pe Valea Nadăşului.

„Fete şi băieţi se adunau se adunau la aceste şezători. Ieşeau doi băieţi din casă, să zicem Ion şi Gheorghe, şi se înţel