Ferma de legume a lui Vasile Mătrăşoaie din Bursuceni a devenit, în ultimii aproape doi ani, vedetă. Legumicultorul însuşi, disciplinat şi intransigent, muncind împreună cu familia ca ocnaşul, este la rându-i o vedetă a cotidienelor locale şi regionale, a posturilor de televiziune, a revistelor de specialitate, care se înghesuie să-i aducă realizările în atenţia publicului. Omul este însă o vedetă cu palmele crăpate de muncă, cu degete lăţite de treaba care pentru el, soţie, fiică şi fecior, nu se termină niciodată. Nu se termină niciodată nici motivele pentru care ne întoarcem la Bursuceni să mai aflăm, să învăţăm, să apreciem şi să ne mirăm. Ardeii, roşiile, gogoşarii, vinetele, varza, legumele perfecte, opulente, dodoloaţe, cu gustul dulce al pământului tratat cu inteligenţă şi respect, aproape ireale, au uimit sucevenii în verile şi toamnele trecute şi le-au scos uşor banii din buzunar.
Sucevenii l-au împins astfel pe Vasile Mătrăşoaie spre un an nou de muncă pe rupte, nebun de plăcere s-o facă cu braţele, cu mintea, cu răbdarea şi credinţa în Cel de Sus şi cu înverşunarea de a scoate iar şi iar legume curate, hrănite sănătos, perfecte. În fiecare an îşi doreşte să-şi mulţumească sutele de clienţi care ştiu deja drumul spre mesele 71 şi 72 din Piaţa Centrală a Sucevei sau direct spre „gura” fermei familiei de la Bursuceni. Clienţi pe care nu-i va durea niciodată stomacul după o salata „a la Mătrăşoaie”.
„Dai din casă secrete, Vasile?”
De aproape două săptămâni gospodarii mei au ieşit pe piaţă cu trufandalele de primăvară. Salată verde, spanac, ridichi, ceapă şi usturoi verde, crescute în seră, care se vând ca pâinea caldă la piaţă. Au fost plantate unele la început de februarie, altele la mijlocul iar altele la sfârşitul lunii. „Toate la timpul lor. Mata ai auzit de perioada optimă? Atunci le-am pus”, mi se replică atunci când, s