Scris de Adriana Barbu - Consilierii locali vor rosti cel mai probabil „Tatăl nostru” la începutul fiecărei şedinţe ordinare CLM, la cererea lui Gheorghe Ghilinţă.

Arad. Motivaţia e demnă de menţionat pentru a înţelege cât la sută e biserică în politica românească (şi de ce) şi pentru a afla care e grija aleşilor faţă de bugetele bisericilor de prin ţară.

Gheorghe Ghilinţă îşi începe pledoaria pentru rostirea rugăciunii „Tatăl nostru” în şedinţele de consiliu cu faptul că recesămintele din anii 1992 si 2002 au arătat că peste 97% din populaţia României împărtăşeşte un crez religios, în majoritate aparţinând cultelor creştine, acelaşi procentaj regăsindu-se şi în rândul populaţiei municipiului şi judeţului Arad.

Argumentele de ordin statistic se opresc aici şi încep a fi înşirate cele de ordin politic. Faptul că „în timpul campaniilor electorale, cei mai mulţi dintre candidaţii la un loc în CLM Arad, dar şi la demnitatea de primar al municipiului Arad au vizitat şi diverse lăcaşuri de cult din municipiu, pentru a prezenta credincioşilor programul propriu de dezvoltare al municipiului Arad”. Am spune, nimic mai adevărat decât atât. La fel cum adevărat se aminteşte, mai departe, faptul că „Legea nr. 489/2006 nu impune declararea apartenenţei religioase, totuşi la intrarea noastră în funcţie, am depus un jurământ, încheiat cu «aşa să-mi ajute Dumenzeu»”.Bani pentru biserici

Consilierul conservator face incursiuni şi prin istoria alocărilor bugetare către cultele religioase, o istorie bogată în evenimente şi sume de bani: „În toate legislaturile, începând cu anul 1990, CLM Arad a acordat cultelor religioase din municipiu ajutor financiar”.

Faptul că asociaţiile şi cultele religioase din Arad nu se învrăjbesc, un exemplu bun de urmat pentru aleşii din CLM Arad, sau faptul că la nivelul Parlamentului României există un grup de rugăciune au fost folo