Patru state membre UE cer sancţiuni eficiente împotriva derapajelor de la valorile democratice . Comisia Europeana va trebui să imagineze o pedeapsă echilibrată şi eficientă, aflată între simpla presiune democratică şi aspră: retragerea dreptului de vot. România şi Ungaria ar putea fi vizate, dar, oricum, nu sunt singurele state aflate în situaţia asta.

Corespondentul RFI la Bruxelles, Mihaela Gherghişan

România vede aici o posibilitate de a scăpa de MCV. Cererea Finlandei, a Danemarcei, a Suediei şi a Olandei a fost prezentat miniştrilor afacerilor europene reuniţi luni, 22 aprilie, la Luxemburg.

România şi Ungaria, probabil vizate aici, au acceptat bucuroase ideea întrucât, să n-o fi acceptat, aceasta ar fi însemnat că se autodenunţă ca nedemocratice.

România are şi un alt motiv pentru a fi de acord cu astfel de idei , atât timp cât ele privesc toate statele UE şi nu singuralizează o ţară sau alta.

În cazul în care toate statele membre sint puse sub lupa Bruxelles-ului privind respectul valorilor fundamentale, aceasta reduce incidenţa Mecanismului de Verificare sşi Cooperare (MCV), aplicat doar României şi Bulgariei.

În loc de a mai fi pusă deoparte şi marginalizată, România ar intra într-un proces comun de monitorizare sau de observatie din partea Bruxelles-ului. Mecanismul s-ar activa punctual, la nevoie.

Acest lucru i-ar da României şi un obiectiv precis, dar şi un alt moral in reforme, se crede la Bucureşti.

Ce mecanism ?

Mecanismul de sancţiune al derapajelor democratice poate fi ceea ce Germania propunea de fapt de câţiva ani : o suspendare a fondurilor structurale ale ţării respective şi/sau reducerea puterii sale decizionale pe plan UE.

În prezent nu există decât două modalităţi de a sancţiona un stat care se face vinovat de a încălca valorile fundamentale ale UE : puterea discretă a presi