Bulgaria şi România duc în continuare negocieri pe un diferend legat de delimitarea platoului continental, dar spiritul în care se desfăşoară este „constructiv”, susţine ambasadorul Bulgariei la Bucureşti, Aleksandar Filipov, într-un interviu acordat României libere.
Totuşi, aminteşte diplomatul, graniţele dintre cele două ţări nu mai pot suferi modificări, Tratatul de Pace de la Paris şi, în cele din urmă, aderarea la Uniunea Europeană consfinţind caracterul ireversibil al frontierei. Pe de altă parte, Sofia şi Bucureştiul trebuie să dezvolte proiecte comune pentru a atrage împreună finanţări externe, inclusiv din fondurile UE, iar cât priveşte zona de securitate, chiar dacă Rusia a exprimat o poziţie ostilă în contextul instalării unor elemente ale scutului anti-rachetă la Deveselu, Bulgaria va acţiona în conformitate cu angajamentele asumate la intrarea în NATO.
Un dosar care ar putea influenţa totuşi relaţia bilaterală este cel al exploatării gazelor de şist. Potrivit ambasadorului Aleksandar Filipov, în această chestiune Bulgaria doreşte crearea unui cadru comun de reglementare pe plan european şi va avea pretenţia ca, înainte de a trece la o eventuală exploatare a depozitelor de şist, România să ofere garanţii că teritoriul bulgar nu va avea de suferit, din punct de vedere al siguranţei mediului înconjurător.
România liberă: În toamna lui 2012, Ministerul Dezvoltării de la Bucureşti anunţa că zona transfrontalieră România-Bulgaria va avea propria strategie de dezvoltare durabilă. Ministrul adjunct, din ministerul omolog, Nikolina Nikolova, spunea la vremea respectivă că trebuie avansat cu identificarea unor proiecte mari. Ce paşi s-au făcut între timp?
Aleksandar Filipov: Prezentarea unor poziţii comune şi întreprinderea unei abordări coordonate din partea României şi a Bulgariei, în faţa Comisiei Europene, sunt foarte utile. Un exemplu
