Creştinii ortodocşi sărbătoresc azi ziua Sfântului Gheorghe. În tradiţia populară, această zi mai este cunoscută sub numele de Sân-George sau Sângiorz. Există multe tradiţii, superstiţii şi obiceiuri legate de această sărbătoare. Unele se mai respectă şi azi, mai ales la ţară. Creştinii ortodocşi sărbătoresc azi ziua Sfântului Gheorghe. În tradiţia populară, această zi mai este cunoscută sub numele de Sân-George sau Sângiorz. Există multe tradiţii, superstiţii şi obiceiuri legate de această sărbătoare. Unele se mai respectă şi azi, mai ales la ţară.
Sfântului Gheorghe i se mai spune purtător de biruinţă, iar icoanele îl înfăţişează pe un cal alb, simbol al purităţii, al luminii, în uniformă militară, străpungând cu suliţa un balaur. În calendarul popular, Sân-George este considerat a fi protector al naturii înverzite, al vitelor şi al oilor.
Este cel de-al doilea stâlp calendaristic, alături de Sfântul Dumitru - Sâmedru -, între cele două divinităţi existând o înţelegere cosmică. Se spune că atunci când se aud primele broaşte, Sân-George ia cheile de la Sâmedru pentru a deschide drumul naturii spre viaţă, el fiind considerat înverzitorul întregii naturi, semănătorul tuturor culturilor şi închizătorul anotimpului friguros.
Conform statisticilor din 2012, peste 900.000 de cetăţeni români, dintre care cam 700.000 de bărbaţi şi aproape 200.000 de femei, îşi sărbătoresc onomastica de Sfântul Gheorghe. Din totalul româncelor, 135.370 poartă numele de Georgeta, alte 34.623 - Gheorghiţa, Ghiorghiţa şi 14.945 - Geta.
