Miliția avea drepturi depline. Te tundea, te lua pe sus, te amenda și chiar te reținea peste noapte. Cu legea de partea ei. O cititoare ne povestește cum a stat o noapte în arestul Miliției din sectorul 4, al Capitalei Sursa: DINU LAZĂR

Gabriela Drăgoescu: „Vai ,ce timpuri am trăit! Şi ce repede am uitat ca şi cum nu ar fi fost. Simplu, terminasem liceul şi nu intrasem la facultate. Părinţii mă ţineau acasă. În general învăţam şi îmi umpleam timpul cum puteam şi eu. Supravieţuiam unui eşec. Nici nu ştiam dacă voi intra la facultate, nici nu mai eram sigură pe mine. Singura mea alinare era Răzvan, un prieten al meu, care se pregătea şi el pentru o nouă admitere, la Politehnică.

Locuia prin Berceni, la parterul uni bloc şi mă simţeam foarte bine la el acasă, dimineaţa, când părinţii lui erau la serviciu. În afară de faptul că îmi plăcea de el mă uluia apartamenul de la parter. Parcă am fi stat într-o casă cu curte, aşa simţeam eu.

Într-o zi, pe la prânz, când ieşisem de la el de acasă şi mă duceam la mine, în faţa blocului m-a oprit Miliţia. Erau trei bărbaţi în uniformă , care mi-au cerut buletinul. Eu stăteam în Drumul Taberei şi aveam adresa de acolo, pe strada Valea Ialomiţei. M-au întrebat ce caut acolo, în Berceni. M-am intimidat şi nu le-am spus exact. Apoi mi-au cerut legitimaţia de serviciu. Şi, bineînţeles, nu aveam. Din acel moment eram deja vinovată pentru ei. Ba, mai mult, nu aveam nici grupa de sânge trecută pe buletin. M-au luat la o secţie de miliţie de pe lângă Spitalul de nebuni. Până acolo am fost dusă cu o dubă în care mirosea urât. La început la miliţie nu m-a întrebat nimeni nimic. Doar mi-au luat buletinul şi un pachet de ţigări „Cişmigiu”.

M-au întrebat ce căutam în acel bloc, unde nu aveam adresă de flotant. M-au mai întrebat unde lucram pentru că nu aveam legitimaţie de serviciu. Şi nu era nici grupa mea de sânge trecută p