Persoane plecate din ţară se regăsesc atât la nivelul gospodăriilor de romi, cât şi de neromi, în proporţie de 19 la sută, „sărăcia“ şi dorinţa de a duce „o viaţă mai bună“ fiind principalele motive invocate de romi pentru a emigra.

Studiul „Romii din România - De la ţap ispăşitor la motor de dezvoltare“, lansat luni în prezenţa comisarului european pentru Ocupare, Afaceri Sociale şi Incluziune, Laszlo Andor şi a ministrului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, Mariana Câmpeanu, infirmă ipoteza potrivit căreia romii migrează în procent mai mare decât neromii.

„Putem observa acelaşi procent de 19 la sută din gospodăriile rome şi nerome care au în componenţă persoane plecate în altă ţară. În cazul gospodăriilor care au în componenţă persoane care sunt plecate temporar în altă localitate din România, procentul acestora este mai mic, cinci la sută în gospodăriile rome şi 7,7 la sută în gospodăriile nerome. Romii migrează deci tot atât de mult decât neromii în afara graniţelor şi mai puţin decât aceştia în interiorul graniţelor, ceea ce infirmă puternic imaginea stereotipală a romilor nomazi sau semi-nomazi“, se arată în studiul citat.

Principala destinaţie a romilor şi neromilor este Italia, urmată de Spania pentru neromi şi Franţa pentru romi.

Motivele menţionate de gospodăria de origine a emigranţilor sunt în principal „lipsa locurilor de muncă“, „sărăcia“ şi speranţa unei „vieţi mai bune“. Ordinea motivelor celor care au migrat diferă în funcţie de etnie: romii consideră ca principale motive „sărăcia“ (40,1 la sută), „o viaţă mai bună“ (38,3 la sută), „lipsa locurilor de muncă“ (19,8 la sută), iar neromii pun pe primul loc „lipsa unui loc de muncă“ (42,5 la sută), „o viaţă mai bună“ (39,2 la sută) şi „sărăcia“ (12,4 la sută).

Specialiştii consideră semnificativă diferenţa de procente obţinute la primele do