Da, Interimarul e ca un mesean care doarme în mijlociul scandalului. Adică nuntaşii s-au luat la bătaie, lăutarii-s plini de vânătăi – şi el, meseanul, ridică visând o mână moale: „hai bă, terminaţi odată”.
Se sapă temeinic la temelia lui Crin şi abia acum se văd efectele vorbirilor împotriva principiilor euro-atlantice. PNL a ajuns butoi cu pulbere, în USL numele lui Crin contează probabil la fel de mult ca numele celor ce vor ajunge pe scaunul electric. Ce nu înţelege liderul liberal: că e în plin proces de evaluare. Şi nu electoratul e mai interesat de evaluarea asta, ci chiar partenerii, fie liberali, fie uselişti. Nu înţelege nici că eu sau tu sau altul putem sudui uneori şi UE şi NATO şi pe toţi taţii lumii – dar asta nu e permis unuia care vrea să conducă o ţară salvată chiar de aceste principii. Nu poţi confunda Comisia Europeană cu un partid de opoziţie, indiferent cât de mult i-ar plăcea asta domnului Voiculescu.
De fapt, Crin Antonescu a întârziat. A crezut că vine la pomană şi s-a trezit (ha ha ha) în mijlocul unui examen. Ultima săptămână arată clar că apele se vor despărţi – dar nu între PSD şi PNL, ci între USL şi Crin Antonescu.
De bine, de rău, Ponta a înţeles la timp că un pact de neagresiune cu Traian Băsescu e şi în folosul propriu, şi în folosul României. Sunt convins că după lecţia de frică de la Comisia Europeană, aceeaşi Comisie a dat tonul unor compromisuri convenabile pentru părţi. Nu s-a cerut aruncarea peste bord a lui Crin, ci Crin face zilnic şpagaturi pe marginea îngustă a bărcii – asta ca replică furioasă că Ponta şi Băsescu vâslesc împreună.
E clar că liderul liberal nu va fi liderul României. Pot – la televizor - să dea asigurări liberalii, pot să dea asigurări şi pesediştii. Crin Antonescu se confruntă acum cu cea mai de temut opoziţie – cea din interior.
Fenechiu nu poate să-l salveze, Dragnea nu mai vrea.
