Ridicate cu trudă acum sute de ani, numărul bisericilor din judeţul Bistriţa-Năsăud care au fost luate în seamă pentru restaurare este nesemnificativ. Celorlalte, deloc puţine la număr, timpul pare să le fi fost fatal. Este cazul bisericii evanghelice de la Jelna sau a celei de la Vermeş.
Biserica Evanghelică din Jelna a fost ridicată în 1482 şi pictată în al doilea deceniu al anilor 1500.Tot în 1500, pe la mijloc, aceasta devine lutherană, ridicându-se şi un turn din piatră încă vizibil.
Istoricii susţin că în 1455, în lăcaşul de cult se găseau relicve creştine precum: pământ de la Mormântul Sfânt de la Ierusalim sau fragmente din veşmântul Fecioarei Maria sau din coroana de spini a lui Iisus. Acum toate acesta sunt istorie, monumentul fiind într-o stare jalnică.
Un colac de salvare a fost aruncat anul precedent când reprezentanţii Bisericii Evanghelice au vrut s-o dea în administrare Consiliului Judeţean, care mai apoi să o lase în grija Complexului Muzeal, idee însă nematerializată potrivit lui Alexandru Gavrilaş, directorul muzeului. Acesta spune că actualii administratori nu au cedat biserica şi nici n-au făcut nimic pentru a-i îmbunătăţi starea.
La fel stă situaţia şi în comuna Lechinţa, în satul Vermeş, unde Ansamblul Bisericii Evanghelice, format dintr-o biserica fortificată şi un turn clopotniţă stă şi el să se prăbuşească în aşteptarea banilor de la Ministerul Culturii, care a aprobat finanţarea reabilitării încă de anul precedent.
Biserica a fost ridicată de către saşii stabiliţi în Vermeş între 1571-1579 şi a fost declarată monument istoric încă din 1923. Aceasta a fost construită în stil renascentist combinat cu baroc, sugerând faptul că au existat mai multe etape de construcţie. Edificiul a suferit mai multe modificări în 1775, precum şi în anii 1852 şi 1871.
Din anul 1944 nu
