Cândva, gara era o mândrie în oraşul din inima Bărăganului. Ceauşescu nu s-a calicit. Construită înainte de 1989, gara din Călăraşi a fost tapetată cu marmură de cea mai bună calitate. Acum este modernizată cu 4,8 milioane de euro.

Şi la Slobozia, lucrurile stau proape la fel. Milioanele s-au cheltuit, lucrările nu sunt în grafic, deşi inaugurarea urma să aibă loc luna viitoare.

Clădirea impunătoare, care sfida chiar şi alte gări din oraşe cu pretenţii, a intrat în reparaţii capitale, deşi nu era cazul. La Călăraşi ajung, paradoxal, doar 6 perechi de trenuri, şi toate personale. Depre călători nu mai vorbim, îi numeri pe degete. Doar navetiştii mai circulă, restul călărăşenilor alegând varianta autocarului sau microbuzului pentru deplasarea în afara judeţului, mult mai comodă şi rapidă.

Visul dictatorului

Nicolae Ceauşescu voia să facă din Călăraşi un important centru industrial al României. Faptul că oraşul este situat pe malul Borcei a constituit un mare avantaj. În primă fază a fost construit Combinatul Siderurgic, apoi Ceauşescu a ordonat şi construcţia Combinatului de Celuloză şi Hârtie, un alt colos industrial care a necesitat milioane de lei şi multă muncă.

Pentru că dorea ca municipiul Călăraşi să devină un pol de referinţă pe harta economică a ţării, cu câţiva ani înainte de Revoluţie s-a ridicat gara. Lucrările s-au realizat cu forţă de muncă de la batalioanele disciplinare ale armatei, puşcăriaşi şi muncitori din construcţii. Gara a fost inaugurată în anul 1984.

Buget de 20 milioane de lei

De atunci, nu s-a mai investit nimic. Astăzi, gara, capăt de linie, a devenit raiul maidanezilor şi al elevilor de liceu care o tranzitează în drumul spre casă. Modernizarea gării a fost demarată la finalul anului 2011. Nici la Slobozia, lucrurile nu stau mai bine. Proiectul de reabilitare a gării a in