Este, practic, primul "skyscraper" (zgârie-nori) al României, fiind nu numai o emblemă a Bucureştiului, ci şi un punct de reper important în geografia Capitalei. Hotelul Intercontinental a reuşit, peste timp, să învingă tot felul de prejudecăţi şi să continue să fie unul dintre cele mai importante edificii de arhitectură modernă ale oraşului.
Apariţia pe harta Capitalei a Hotelului Intercontinental şi a noului Teatru Naţional a schimbat definitiv în bine imaginea zonei din imediata apropiere a Universităţii. Până atunci însă, istoria locului a fost una în consonanţă cu coloratura de sorginte balcanică a urbei. În secolul al XVIII-lea, terenul aparţinea Mănăstirii Colţea, pentru ca în secolul al XIX-lea să treacă în proprietatea familiei Hagi-Moscu. Această familie construieşte aici o clădire destul de vastă, în care a funcţionat o perioadă Primăria oraşului Bucureşti. Edificiul a fost demolat în 1911, multă vreme locul rămânând viran. În perioada interbelică, aici făcea instrucţie regimentul de jandarmi pedeştri al Capitalei.
Citeşte mai multe pe ringincentrulvechi.ro
Este, practic, primul "skyscraper" (zgârie-nori) al României, fiind nu numai o emblemă a Bucureştiului, ci şi un punct de reper important în geografia Capitalei. Hotelul Intercontinental a reuşit, peste timp, să învingă tot felul de prejudecăţi şi să continue să fie unul dintre cele mai importante edificii de arhitectură modernă ale oraşului.
Apariţia pe harta Capitalei a Hotelului Intercontinental şi a noului Teatru Naţional a schimbat definitiv în bine imaginea zonei din imediata apropiere a Universităţii. Până atunci însă, istoria locului a fost una în consonanţă cu coloratura de sorginte balcanică a urbei. În secolul al XVIII-lea, terenul aparţinea Mănăstirii Colţea, pentru ca în secolul al XIX-lea să treacă în proprietatea familiei H