Revoluţia din Decembrie 1989, care a determinat căderea regimului comunist, a însemnat, pentru mulţi români, o schimbare fundamentală, decisivă în plan profesional. A fost momentul în care unele dintre figurile publice de astăzi au început fie să-şi construiască o carieră, fie să pună bazele unei afaceri de succes. Mulţi dintre politicienii momentului s-au „convertit” la politică fără a apuca să mai profeseze în meseriile pentru care s-au pregătit. În această situaţie se află şi o parte dintre politicienii constănţeni a căror notorietate a depăşit, astăzi, graniţele judeţului.
Mazăre ziaristul
Potrivit propriei sale biografii, postate pe site-ul primăriei, edilul şef al municipiului Constanţa, Radu Mazăre, a fost, în decembrie 1989, „participant activ, cu arma în mână, la revoluţie”. În perioada 23 decembrie 1989 - februarie 1990, actualul primar al Constanţei a fost lider al Ligii Studenţilor din cadrul Institutului de Marină Civilă. A fost, de asemenea, „participant activ la demilitarizarea Institutului de Marină Civilă şi la crearea unor noi structuri universitare”.
Revoluţia l-a găsit student al Institutului, pe care l-a absolvit în 1991, ca inginer electronist (Specializarea Electromecanică).
În februarie 1990, Mazăre devine, aşa cum e consemnat în biografia sa, fondator şi redactor-şef al publicaţiei „Contrast”. În 1992 el este fondatorul şi redactorul şef al cotidianului „Telegraf”. Tot în 1992, Mazăre devine membru-asociat al holdingului Conpress, „împreună cu alţi parteneri”. „1995. Una dintre companiile unde eram acţionar a obţinut pachetul majoritar de acţiuni al postului local TV Soti Neptun care, într-o perioadă foarte scurtă, a devenit cel mai important post de televiziune local”, consemnează actualul primar al Constanţei în biografia sa.
... şi politicianul
Din noiembrie 1996 Radu Mazăre devin
