în urmă cu o sută de ani era cea mai mare moară din Sud-Estul Europei * în prezent, impozantul imobil de pe faleza Dunării este măcinat de timp şi de interese obscure * moştenitorii grecului Gabriel Violatos, cel care a ridicat moara şi a inaugurat-o în 1898, se luptă de mai bine de 10 ani cu statul român să recâştige o parte din imobil şi terenul aferent
* cealaltă parte a clădirii încă mai face obiectul unor vânzări succesive, despre care avocaţii moştenitorilor spun că sunt în afara legii * de parcă un blestem de dinaintea războiului ar plana peste această clădire, toate afacerile derulate aici în ultimii 20 de ani fie au dat faliment sau sunt în pragul falimentului
În timp ce mare parte din impozantul imobil zace nefolosit şi se degradează pe zi ce trece, moştenitorii Morii Violatos încep să îşi piardă speranţa că vor mai apuca ziua în care vor intra din nou în posesia faimosului monument de arhitectură ce înnobilează faleza Brăilei. De altfel, unul dintre cei trei moştenitori, gălăţeanul Alexandru Teianu, a decedat anul trecut, la vârsta de 83 de ani, iar drepturile sale testamentare au fost preluate de o nepoată. În momentul de faţă mai sunt în viaţă doi urmaşi direcţi ai lui Gabriel Violatos, omul de afaceri grec care a construit moara, la sfârşitul secolului XIX. Unul dintre ei este stabilit în Franţa şi are aproape 80 de ani, iar celălalt locuieşte în Brăila. Este vorba despre respectabilul profesor Alexandru Bunea, 82 de ani, care aşteaptă de mai bine de un deceniu finalizarea procesului intentat pentru recuperarea morii, dar şi a altor proprietaţi ale familiei Violatos. Atât Alexandru, care o moşteneşte pe mama sa, fiica lui Gabriel Violatos, cât şi cei doi veri ai săi, moştenitorii ai altor urmaşi ai industriaşului grec, au revendicat moara şi terenurile aferente acesteia, fiecare dintre ei fiind reprezentat de câte un avocat. Proces
