În Franţa este votat marţi în Parlament proiectul de lege destinat să autorizeze "căsătoria pentru toţi" sau mai precis, căsătoria între persoane de acelaşi sex. Ambianţa nu este însă deloc calmă, pentru că Franţa apare divizată în privinţa acestui subiect.

La Paris, precum şi în mai multe oraşe din provincie rămân mobilizaţi atât cei care sunt favorabi legii, cât şi cei care sunt împotrivă. Să încercăm să înţelegem de ce acest subiect a provocat în Franţa dezlănţuiri de pasiuni şi controverse mult mai mari decât în alte ţări.

Prin acest vot, pe care Agenţia France Presse îl califică drept "istoric", Franţa devine a noua ţară din Europa care adoptă "mariajul gay" şi a 14-a din lume. Opoziţia anunţă însă că va rămâne mobilizată împotriva acestei legi şi că o va anula în cazul în care va reveni la putere. Între timp, Uniunea pentru o Mişcare Populară a şi pregătit un recurs pe lângă Consiliul Constituţional, în speranţa că această instanţă va invalida legea.

Atmosfera în acest context rămâne crispată, iar preşedintele François Hollande, care a promis această măsură la ora campaniei electorale, este departe de a-şi vedea cota de popularitate în creştere. Pentru multă lume, mai ales în străinătate, apare oarecum greu de înţeles faptul că această lege a întâmpinat atâtea rezerve în ţara prin excelenţă a drepturilor omului. Franţa ne-a obişnuit cu o anumită imagine a curajului civic şi social, ea este ţara în care au proliferat mişcările de avangardă şi ideile cele mai îndrăzneţe în materie de toleranţă şi egalitate. De unde vine deci această crispare legată de modificarea conţinutului pe care l-a avut până acum conceptul de "căsătorie"?

Trebuie spus de la bun început că pasiunile în jurul acestei legi au fost cu siguranţă exacerbate, din cauza crizei economice care a provocat multe frustrări în Franţa. Pe acest fond, această reformă a fost in