Cele mai cunoscute bordeluri de lux erau Pelican Bar (din Piaţa Sfatului) şi Parisien Girl, din strada Nicolae Bălcescu de azi.
Cei cu venituri modeste mergeau în Ţigănie, pe strada Negoiu. Cele mai căutate erau „Clopotul de Aur”, de pe strada Castelului şi două bordeluri cu numele „La Sebeni”, unul în apropierea străzii 13 Decembrie de azi, al doilea pe o străduţă din spatele Hidromecanicii.
Totul era bine pus la punct. Fetele avreau un registru în care erau trecute toate analizele medicale, dar şi toţi clienţii. Pe baza acestei condici se stabilea impozitul, care era la vremea aceea 10% din venituri.
Oamenii cu stare mergeau la bordeluri de lux. Elevii de liceu şi bărbaţii cu posibilităţi financiare reduse mergeau în Ţigănie, pe strada Negoiu. Aglomeraţia cea mai mare era în zilele de simbrie. Nevestele lăutarilor se prostituau pentru a-şi rotunji venitul. În timp ce bărbaţii lor cântau în local, femeile mergeau cu clienţii în camerele din spatele localului, scrie casasfatului.ro.
Fetele erau foarte frumoase şi educate. Vorbeau franceză şi engleză. Toaletele lor erau comandate direct de la Paris. În holul de intrare exista o garderobă. Fata care îţi lua hainele avea un dosar cu pozele fetelor, ce şi cum acceptă şi ce preţ are fiecare. Fetele câştigau foarte bine, cam 7.500 de lei pe lună. Asta în condiţiile în care un avocet câştiga 6.000 de lei, iar un medic 9.000 de lei.
Transformate în tractoriste
La sfârşitul anilor ‘40, a fost demarată o misiune de reeducare a femeilor uşoare. Prostituatele au fost trimise în centre, pentru „adaptarea lor la exercitarea unei meserii şi a redresării lor morale”. În 1948, spre jalea populaţiei masculine a oraşului, când s-au desfiinţat casele de toleranţă, cele mai multe dame au fost duse la Budila, la o şcoală de reeducare. Şcoala de corecţie a funcţionat în conacul medieval din Budila.
