În era tehnologiei, multe biblioteci de la noi nu au nici măcar electricitate. În astfel de condiţii, slujitorii cărţii îşi sărbătoresc ziua profesională, sperând că demnitarii îşi vor aminti măcar astăzi de acest domeniu.

Despre problemele breslei ne vorbeşte şefa Bibliotecii „B. P. Hasdeu“ din Chişinău. Timp de 23 de ani, ea a pus pe roate o reţea de 31 de filiale, inclusiv specializate şi pentru minorităţi, a modernizat instituţia şi a renovat sediul central, care îşi va redeschide uşile la 1 mai. „După 40 de ani de muncă şi dedicaţie, plec cu inima împăcată“, spune Lidia Kulikovski, hotărâtă să lase fotoliul de director pentru a educa noi generaţii de bibliotecari.

„Adevărul“: Cum arată astăzi bibliotecile din Republica Moldova?

Lidia Kulikovski: Unele sunt într-o situaţie deplorabilă. Funcţionează undeva în case de cultură părăsite, fără încălzire, fără lumină, în condiţii insalubre: frig şi igrasie. În secolul XXI, nu cred că într-o altă ţară există aşa ceva. Când văd bibliotecile din satele noastre, străinii spun că până şi cele din Africa sunt mai moderne. Chiar şi aşa, avem bibliotecari care lucrează cu pasiune, îşi dedică viaţa acestei meserii. Mulţi s-au reprofilat sau au plecat peste hotare, au rămas cei mai responsabili şi pasionaţi. Pe ei se ţin bibliotecile. Indiferent de condiţii, ei vin la lucru, pentru că biblioteca a rămas una dintre puţinele instituţii care poate fi asemuită cu lumina. Totuşi, îi lipseşte atractivitatea. Trăim într-o eră a imaginii, dar bibliotecile vin cu aceeaşi ofertă ca acum 20 de ani. Şi nu e vina lor că nu au bani pentru modernizare. Biblioteca are nevoie de tehnologii, de softuri educaţionale, de baze de lecturi pentru diverse segmente demografice. Occidentul i-a făcut un loc bibliotecii în comunitate, pentru că discuţiile faţă în faţă nu se găsesc pe Internet. Acolo, oamenii nu doar citesc, dar şi