În Dicţionarul Explicativ al Limbii Române, cacealmaua este definită ca "inducerea în eroare a adversarului la jocul de cărţi, căruia îi laşi impresia că ai cărţi mai bune decât ale lui". La cacealma joacă de ani buni şi băncile centrale pe piaţa aurului. Suprimarea preţului acestuia a fost esenţială în construirea unei aparenţe de credibilitate şi stabilitate pentru banii de hârtie.

Raidul de săptămâna trecută a fost un astfel de exemplu, dar investitorii se pare că au înţeles mai bine deosebirea fundamentală dintre piaţa aurului fizic şi a celui "de hârtie", rezultat al nenumăratelor contracte derivate cărora le lipseşte elementul esenţial: activul suport.

În timp ce preţul "aurului" se prăbuşea pe pieţele internaţionale, un articol Reuters ne informa despre creşterea deosebită a interesului japonezilor pentru metalul preţios, în condiţiile în care cetăţenii sunt tot mai îngrijoraţi de efectele noilor politici economice ale guvernului de la Tokyo.

Financial Times scria recent că "în Asia este în curs de desfăşurare cel mai mare val al cumpărărilor de aur din ultimii 30 de ani", iar Haywood Cheung, preşedintele Hong Kong Gold & Silver Exchange Society, a declarat că bursa aurului din Hong Kong şi-a epuizat stocurile. Cheung a mai precizat că "veteranii bursei, care sunt pe piaţă de peste 50 de ani, nu au mai văzut aşa ceva".

Conform ultimelor date de la Monetăria SUA, vânzările de aur din aprilie 2013 au fost de 175 de mii de uncii, din care 63.500 uncii (n.a. aproape 2 tone) au fost vândute în 17 aprilie 2013, acesta reprezentând un nou record istoric. În februarie 2013, Monetăria SUA a livrat dealerilor 80.500 uncii de aur în monede, iar în martie 2013, 62.000 de uncii.

Se pare că baza investitorilor în aur s-a lărgit considerabil în ultimele luni, iar segmente tot mai importante ale populaţiei nu mai au încredere în propaganda bănc