Parlamentul României are în componenţă medici chirurgi, oftalmologi, ginecologi, stomatologi, urologi, stomatologi, pediatri sau generalişti. Mulţi dintre ei sunt la al doilea mandat, alţii au chiar peste zece ani de parlamentarism. România liberă a vrut să afle cât de mult au luptat aceştia pentru a reforma sistemul de sănătate în care unii, încă mai activează. Pe site-urile Camerei Deputaţilor şi al Senatului am putut observa lesne că, în perioada 2008-2012, majoritatea proiectelor de lege iniţiate de doctorii parlamentari ce vizau domeniul s-au terminat cu un eşec. Iniţiativele, chiar şi ale acelor politicieniilor din partidele aflate la putere, fie au fost respinse, fie zac uitate într-o comisie parlamentară. Deşi fac parte dintr-un organism care se numeşte putere legislativă, puţini aleşi se pot lăuda că au transformat în lege o idee care să fi rezolvat o problemă din Sănătatea românească.

Guvernul face legea

Unul dintre deputaţii care a avut mai multe iniţiative legislative pe sănătate respinse de Parlament este Cătălin Potor. Aflat la al doilea mandat, liberalul susţine că situaţia este cauzată de faptul că, în România, Guvernul se comportă de multe ori ca o putere legislativă. “La noi e încetăţenită părerea că majoritatea politică care dă Guvernul trebuie să şi asculte acel Guvern. Şi se pleacă de la premisa că tot ce vine pe linie guvernamentală – fie ordonanţă de urgenţă sau hotărâre – este corect, iar ce fac parlamentarii este rău”, ne-a declarat Cătălin Potor, medic primar de medicină generală.

Deputatul a oferit şi un exemplu concret pentru a înţelege modul cum merge, în realitate, circuitul legislativ în ţara noastră. “Acum două săptămâni, am avut în mape un proiect de lege, legat de medicina şcolară. Culmea că acea iniţiativă era în majoritate promovată de către colegi liberali şi social-democraţi. Dar la rugămintea şi insistenţele