Durerea resimţită în timpul migrenelor ar putea să nu fie provocată de dilatarea vasele de sânge din interiorul craniului, aşa cum s-a crezut, ci de hiperactivitatea receptorilor de durere din celulele cerebrale, conform unui nou studiu publicat în ultimul număr al revistei Lancet Neurology, informează LiveScience.com.

Mai mult decât atât, există deja câteva tratamente în curs de dezvoltare care vor acţiona la nivelul semnalului durerii. Este nevoie însă de mai multe studii pentru a confirma faptul că această dereglare a mecanismului de semnalizare a durerii din celule este răspunzătoare de migrene.

"Foarte mulţi pacienţi nu răspund la medicamentele existente", a comentat Dr. Messoud Ashina, medic la Universitatea din Copenhaga şi coautor al acestui studiu. "Deci avem nevoie de tratamente mai bune şi de noi medicamente", a mai adăugat el.

Aproximativ 1 din 10 americani suferă de migrene, femeile fiind mai predispuse la această afecţiune. Durerile de cap asociate unei crize de migrene durează între 4 şi 72 de ore şi sunt deseori însoţite de stări de greaţă, ameţeli şi sensibilitate la lumină şi zgomot.

Cea mai folosită clasă de medicamente în cazurile de migrene este cea bazată pe triptamină, medicamente care ar trebui să potolească durerea prin contractarea vaselor de sânge din creier. Însă o serie de studii a demonstrat că doar aproximativ 30% dintre pacienţi nu mai acuză nicio durere la 2 ore după ce au luat un astfel de medicament. În aceste condiţii, unii oameni de ştiinţă au început să se întrebe dacă nu cumva cauza durerii asociate migrenelor nu este alta. Ei s-au oprit asupra neuronilor senzitivi din creier.

Pentru a studiu evoluţia migrenelor în timp real, Ashina şi colegii săi au examinat 19 femei care acuzau astfel de stări. Folosind o tehnică denumită angiografie cu rezonanţă magnetică, cercetătorii au măsurat fluxul de