Cea mai veche meserie a continuat să existe de-a lungul timpului fără să ţină cont de îngrădirile politice existente. În Bucureştiul vechi exista un număr impresionant de bordeluri, de la cele mai luxoase, la cele mai ieftine. Prostituate celebre şi „anonime de cartier“ munceau zi de zi, alegându-şi clienţii sau intrând într-un adevărat maraton sexual.

Adevarul.ro vă spune povestea vechiului Bucureşti, un oraş încărcat de bordeluri şi în care existau femei dispuse să îşi vândă trupul pentru sume diferite de bani.

Felinarul roşu pentru bordelurile de gang

Casa de Piatră era printre cele mai frecventate zone din Capitală, atunci când tineri ori bărbaţi trecuţi de prima tinereţe se duceau să-şi caute o doamnă ori o domnişoară care pentru câteva ore şi pentru o sumă modică de bani să le alunge singurătatea.

La intrarea în bordelurile din acea zonă, la poarta fiecăruia se găsea un felinar roşu, care odată cu lăsarea serii se aprindea. Acesta era un fel de indicator discret pentru faptul că acolo se găseau femei dispuse să întreţină relaţii sexuale contra cost.

Fetele îşi vindeau trupul destul de ieftin, fiind un fel de prostituate de mahala, neşcolite, dar foarte căutate. „Prostituatele de la Crucea de Piatră erau accesibile şi nu aveau tarife uriaşe, făceau un fel de prostituţie de cartier“, povesteşte istoricul Dan Falcan.

Printre clienţii pe care îi aveau, soldaţii care ajungea în Bucureşti erau cele mai profitabile „cuceriri“ din două motive: erau mulţi şi fiecare era dispus să plătească.

Zeci de clienţi în fiecare zi

În timpul săptămânii, bordelurile erau frecventate, dar nu se putea discuta despre un număr impresionant de „vizitatori“. Dacă în timpul săptămânii nu erau mulţi amatori pentru serviciile „fetelor“, în zilele de sâmbătă şi duminică la intrarea în bordel era un şir impresionant de bărbaţi.

De cele mai