În cadrul unei întruniri de lucru desfăşurată la Prefectura Cluj, prefectul Gheorghe Vuşcan a anunţat că va depune denunţuri penale la adresa celor responsabili de producerea crizei deşeurilor din Cluj.

Astăzi, întregul judeţ se află în imposibilitatea de a mai depozita deşeuri pe un termen mai mare de 3 luni, în cadrul depozitului temporar deţinut de Eugen Vereş.

Cum s-a ajuns la criză?

Consiliul Judeţean Cluj a fost somat de către Uniunea Europeană, la fel ca restul unităţilor judeţene din ţară, să-şi închidă rampele neconforme de depozitare a gunoaielor până în vara lui 2010, în caz contrar riscând amenzi de ordinul a sute de milioane de euro (noroc că s-a obţinut o amânare).

Guvernul României a demarat acest proiect pe vremea premierului Emil Boc, sub activitatea ministrului Mediului – Nicolae Nemirschi (PSD). S-a pus baza unui proiect european pentru închiderea rampelor vechi, cum este cea de la Pata Rât, şi s-a dispus totodată amenajarea unor centre ecologice pentru depozitarea deşeurilor.

În aceste proiecte măreţe, Consiliului Judeţean Cluj i s-a impus să lucreze cu un consultant de la Bucureşti, prin Ministerul Mediului. Câştigătorul licitaţiei pentru consultanţă a fost consortiul international format din Kocks Consult GmbH, Nvironplan SA, EPEM si ROMAIR Consulting Ltd.

Una din sarcinile care cădeau în sarcina consultantului, potrivit reprezentanţilor Consiliului Judeţean Cluj, era să traseze conturul de protecţie în jurul vechii rampe de la Pata Rât, contur care cuprindea suprafaţa contaminată de teren şi o centură de protecţie, pe care nu se mai puteau depune deşeuri.

Eugen Vereş se judecă acum în instanţă cu Garda de Mediu, sub ameninţare penală, pentru că a depozitat deşeuri pe terenul cuprins în acest contur (200.000 tone de gunoaie) deşi nu avea voie. Astăzi, el încearcă să obţină autorizaţie de la Garda d