Am putea crede că, încă de ieri, PSD a început vârtos campania electorală pentru alegerile de europarlamentari de la anul, cum de altfel a anunţat ritos preşedintele Victor Ponta, încă de sâmbătă.

Am putea crede ce spun însă alţii, că n-ar fi prea legal să începi încă de acum o astfel de campanie, deşi legea sau sensul ei este altul, nu interzice nimeni şi nimic să tot fii într-o fibrilaţie electorală permanentă, mai puţin strict zilele în care este prohibit acest demers. Mai importantă este însă reacţia oarecum ofuscată a liberalilor, iritaţi că pe ei chiar nu i-a consultat nimeni, nu li s-a cerut părerea, nu li s-a explicat cum va funcţiona solidar un Guvern în care miniştrii ar fi ocupaţi, în timpul lor liber, cu campania electorală, când ar trebui să se încontreze cu colegii de executiv. Plus că un astfel de test de anduranţă în „viu“, ar spune ceva despre aderenţa reală a componentelor USL, luate ca individualităţi politice, ar spune ceva despre care bănuie liberalii că n-ar fi extrem de plăcut sau de bine. Ori dacă realitatea sondajelor susţine că de fapt cota individuală a PSD, perceput corect ca fiind principalul partid de guvernământ este totuşi undeva în marja 35-38-40%, atunci e limpede că liberalii au serioase motive să se îngrijoreze de un scor sever, care i-ar obliga să-şi reconsidere pretenţiile, supralicitate oricum prea mult, după cum pretind din ce în ce mai pe faţă şi pe bune, principalii lideri socialişti. Un astfel de scor, combinat cu avertismentele „diplomatice“ repetate pe care le tot aminteşte premierul Ponta, cum că, într-o ţară liberă cei care nu se simt bine sau nu le place în acest Guvern şi în acest USL n-au decât să plece, fie ei Vosganian, Fenechiu, Orban, Roşca Stănescu sau Tăriceanu, are menirea a stârni îngrijorări, frustrări şi umilinţe. De partea cealaltă, surprinzător, cei din PSD au dreptate atunci când au anunţat în