Peste 70.000 de cetăţeni străini (resortisanţi, refugiaţi, persoane tolerate şi migranţi) trăiesc în România, însă puţini dintre ei reuşesc să îşi găsească de lucru, întrucât cei mai mulţi nu vorbesc limba română, iar sistemul de echivalare al diplomelor în România este un proces greoi, spun reprezentanţii organizaţiei ARCA.

Iulian Sandu, asistent de proiect în cadrul organizaţiei ARCA – Forumul Român pentru Refugiaţi şi Migranţi, a explicat că principalele probleme cu care se confruntă cetăţenii străini veniţi în România sunt învăţarea limbii române şi găsirea unui loc de muncă.

„Tot ce înseamnă job este legat de diplome şi de cunoaşterea limbii române, iar pentru limba română nu au prea multe oportunităţi. Dacă vin la studii au două sau trei luni program pregătitor de învăţare a limbii române, în care se predă limba română cum se predă pentru un cetăţean român, nu pentru un cetăţean străin. Noi nu avem specialişti care să le predea străinilor limba română”, a declarat Sandu, citat de Mediafax.

De asemenea, reprezentanţii organizaţiei ARCA – Forumul Român pentru Refugiaţi şi Migranţi au explicat că România este o ţară birocratică, în care probele practice nu pot fi echivalate cu diplome. Dat fiind că majoritatea străinilor care vin în România nu au diplomele cu ei, aceştia sunt obligaţi să presteze munci sub pregătirea lor. Principalele ocupaţii ale străinilor veniţi în România sunt de guvernantă, zidar, dulgher, fotbalist profesionist, administrator societate comercială şi bucătar specialist.

„Suntem un stat care merge mai mult pe hârtii şi mai puţin pe ce ştii să faci practic. În Iran, spre exemplu, nu se eliberează diplome după terminarea facultăţii tocmai pentru a împiedica cetăţenii iranieni să meargă la muncă în alte state”, a mai spus Iulian Sandu.

O altă problemă cu care se confruntă cetăţenii străini în România este diferenţa d