Să fie posibil ca trupe de mamuţi să străbată din nou solul siberian? Nu ar fi un remake după 'Jurassic Park', ci o performanţă la îndemâna geneticienilor, dintre care unii cred că ar putea reînvia specii dispărute de decenii şi chiar de milenii, datorită ADN-ului lor.

Acum 60 de ani, pe 25 aprilie 1953, Francis Crick şi James Watson descriau prima oară într-un studiu structura ADN-ului (acidul dezoxiribonucleic), în formă de dublă elice, care cuprinde patrimoniul genetic al oricărei forme de viaţă, aminteşte AFP. Astăzi, unii experţi recurg la ADN pentru a clona specii dispărute din eşantioane vechi, păstrate în muzee.

Luna trecută, cercetători participanţi la proiectul australian “Lazare” (Lazăr) au anunţat că au recuperat “nuclee moarte” din celulele unei ciudate specii de broască, considerată dispărută din 1983, pe care le-au injectat apoi în celule fără nucleu ale unei rude îndepărtate care trăieşte. Îngheţat de 40 de ani, materialul genetic al broaştei Rheobatrachus silus a revenit la viaţă, la fel ca Lazăr din Biblie. Unele celule de ouă astfel create au început să se înmulţească, formând un început de embrioni. Embrionii clonaţi au pierit în câteva zile, însă cercetătorii sunt siguri că pot realiza miracolul “reînvierii” acestei broaşte.

“La o broască, acest lucru ar putea dura unul sau doi ani. La un mamut, poate 20, 30 de ani sau mai puţin”, apreciază Hendrik Poinar, specialist în genetica evoluţiei şi ADN-ului vechi la Universitatea canadiană McMaster, intervievat de AFP.

Lista nu s-ar opri aici. Ea ar cuprinde şi tigrul tasmanian, marsupial carnivor dispărut în anii 1930, pasărea dodo, care nu a mai fost văzută de la sfârşitul secolului al XVII-lea. “Reînvierea” a înregistrat deja un succes: în 2009 a fost clonat un muflon de Pirinei pornind de la celule ale ultimului reprezentant al speciei, mort în 2000. Nu a fost