Sfântul şi Marele Mucenic Gheorghe s-a născut în Capadocia dintr-o familie ilustră şi renumită prin faptele sale cu adevărat creştineşti. Încă din fragedă copilărie, a rămas orfan de tată şi a fost crescut în frica lui Dumnezeu de către mama sa, care era din Palestina, unde avea domenii întinse. A îmbrăţişat cariera armelor, şi s-a distins aşa de mult, încât a fost numit tribun al unui corp de armată, comite şi comandant şef.

Cu toate acestea, în consiliul ce s-a ţinut pentru persecutarea creştinilor, Sfântul Gheorghe a combătut din răsputeri planurile împăratului, mărturisind vitejeşte pe lisus Hristos. Împăratul surprins de purtarea sfântului, a făcut semn unui dregător pe nume Magnetie să răspundă lui Gheorghe. Acesta l-a chemat la sine şi l-a întrebat: Cine te-a îndemnat să vorbeşti cu atâta îndrăzneală? Sfântul Gheorghe a răspuns: Adevărul. Din întrebările şi răspunsurile ce urmară, s-a constat că este creştin şi gata în orice moment să pătimească pentru lisus Hristos.

Împăratul Diocleţian a încearcat prin cuvinte măgulitoare să-l atragă de la credinţa creştină, dar Sfântul a rămas statornic în hotărârea sa. De aceea a fost dus în temniţă şi supus torturilor celor mai grozave, punându-i-se o piatră mare pe piept, încât era să fie cu totul strivit. A doua zi a fost dus înaintea împăratului cu pieptul turtit încât abia putea să vorbească, şi totuşi a rămas statornic în hotărârea sa. A fost apoi legat de o roată şi sfâşiat de fiarele ascuţite care treceau prin corpul său. Aceste chinuri, Sfântul Gheorghe le-a suferit cu mare răbdare, lăudând pe Dumnezeu cu mare glas, apoi numai în inima sa, fără să scoată măcar un suspin. Împăratul crezând că a murit, a plecat plin de bucurie la templul lui Apolos, iar Sfântul a fost dezlegat şi vindecat de rănile sale, prin puterea lui Dumnezeu, Care trimise un înger luminos ca să-l îmbărbăteze.

Împărăteasa Alexa