Motto: „Nu-i bine, domn’ chestor, nu-i bine! Eu te-am făcut chestor, nu?” (Din volumul „Intimidări şi admonestări”, în curs de apariţie)

Nu am de gând să intru în corul gurilor rele şi să strig din rărunchi că Ponta a trădat USL-ul, că s-a lăsat dus de nas de Băsescu şi a făcut nişte propuneri de procurori primite de la Cotroceni, pentru că există o acoperire: interesul naţional care a cerut pe Kovesi la şefia DNA. Întrebaţi-vă împreună cu mine dacă putea Ponta să ignore interesul naţional şi să propună, cum zicea chiar el, pe apostolii Petru şi Pavel? De la înălţimea funcţiei sale, Ponta a înţeles că trebuie să ne arate cine-i stăpânul, deşi noi îl ştiam, însă acum s-a arătat în toată măreţia, fără sprijinul PDL-ului, fără Udrea, fără Boc, numai cu vesta lui de manifestant. Cei din PSD, cocoţaţi în funcţii, aflaţi în arca lui Blaga, încearcă, fără succes, să-l aducă la sentimente mai bune, crezând că sentinţa nu-i definitivă (în orice moment Şeful cel Mare o poate întoarce), iar Boc a vrut să puncteze încă o dată extraordinara realizare din guvernarea lui istorică: cică guvernarea cu PDL-ul a scos ţara din criză, la asta făcându-l părtaş pe stăpânul de la Cotroceni care n-a rămas impresionat, s-a uitat aşa, ca la unul care vrea cu tot dinadinsul să arate că-i prostul satului.

În ce ne priveşte, credeţi că mai are importanţă ce-a zis Crin Antonescu care, între noi fie vorba, ştia că Ponta îi va face pe plac lui Băsescu, dar, în faţa liderilor, trebuia să joace rolul de intransigent şi justiţiar, dar nu până acolo încât să rupă alianţa şi să-şi taie craca care-l duce spre Cotroceni. Marele perdant pare a fi Morar care, de la Ministerul Public (ceva deasupra tuturor, fără legătură cu mizeriile pământene) nu nimereşte chiar rău, adică va ocupa funcţia de judecător la Curtea Constituţională, după ce va îndeplini, învăţând ce-i umilinţa, pentru scurt tim