"Caracatiţa Voicu, ultimul episod. Cum a ajuns un căpitan de armată din epoca ceauşistă să controleze sentinţele judecătoreşti printr-o reţea de magistraţi şantajabili", titrează Adevărul în ediţia de miercuri: "Fostul senator PSD avea un serviciu sigur şi profitabil: intermediar între oamenii cu probleme juridice şi oameni din Justiţie. A fost aproape de a face din Justiţie o firmă privată de spălat marii infractori sau de îngropat adversari. Fostul premier Adrian Năstase a fost etichetat de judecători ca fiind 'personificarea corupţiei'. O etichetă grea, ce presupune că nimeni şi nimic nu era mai rău şi mai periculos decât fostul lider PSD. Judecătorii nu l-au luat în calcul însă şi pe Cătălin Voicu, cel care poate chiar şi-a depăşit şeful de partid şi care ar merita, cel puţin, aceeaşi etichetă, fără nicio exagerare. Cătălin Voicu avea visul de a controla Justiţia. Nu doar caţiva magistraţi şi poliţişti, el îşi dorea o reţea 'funcţională' în toată ţara. Ambiţios, cu un ţel clar întipărit în minte, Voicu a prins şi momentul zero pentru a începe racolarea: decembrie 1989".

"Cu ocazia Consiliului NATO-Rusia, Titus Corlăţean a avut convorbiri şi cu omologul său rus Serghei Lavrov. Titus Corlăţean: Neînţelegerea legată de o presupusă ameninţare rusească la adresa bazei de la Deveselu a fost clarificată repede", potrivit Cotidianul: "La conferinţa de presă de la cartierul general al NATO de la Bruxelles, imediat după reuniunea miniştrilor de externe din statele membre ale Alianţei, şeful diplomaţiei române, Titus Corlăţean, a expus câteva din temele discuţiilor pe care le-a avut cu omologii săi prezenţi la acest eveniment. Este vorba în principal despre participarea României la misiunea de instruire a forţelor afgane de securitate, despre trilaterala România-Polonia-Turcia în privinţa politicii uşilor deschise ale Alianţei faţă de alte ţări pontenţiale candida