După ce am fost destituit fără nici o explicaţie de la conducerea Institutului ”Eudoxiu Hurmuzachi” pentru românii de pretutindeni şi înlocuit cu doamna Zvetlana Preoteasa, membră de mâna a doua a PNL, dar susţinută de nume grele din partid, aflu, cu viu interes, că domnul David face afirmaţii, în cadrul Cafenelei Liberale, despre activitatea Institutului pe care l-am coordonat. Mai pe scurt că nu a avut activitate în ultimii doi ani şi s-a ocupat de nimicuri. Şi drept urmare, a luat măsuri pentru a îndrepta situaţia.

Domnul ministru a fost clar deranjat de refuzul meu de a fi un fel de mână a treia la conducerea Institutului şi de a accepta diverse tanti să vină şi să îşi dea cu părerea despre cum funcţionează o instituţie publică în România. Pe acelaşi principiu pe care l-am enunţat într-un articol precedent: Unii cu munca şi cunoştinţele necesare, unii cu pilele de Vâlcea, culoarea galbenă şi săgeata pusă acolo unde trebuie.

Despre activitatea Institutului se poate comenta mult şi bine, dar faptele vorbesc cel mai bine. Aşa că îl invit pe domnul Ministru să recitească raportul de activitate pe care i l-am trimis şi care este public, putând fi vizualizat la următoarea adresă: https://hurmuzachi.ro/raport%20public%20de%20activitate2012.pdf . Sau să-i întrebe pe miile de studenţi basarabeni, timoceni sau bucovineni care au trecut pe la Institut în ultimii doi ani. Poate chiar pune mâna pe carte şi aşa va lua cunoştinţă de câteva studii (pe care i le-am prezentat de altfel) referitoare la comunităţile româneşti considerate relevante de comunitatea ştiinţifică avizată. Poate va vorbi cu academicianul Ioan Aurel Pop, rectorul Universităţii Babeş Bolyai, cu profesorul Ioan Scurtu, cu prorectorul Universităţii din Suceava, Ştefan Purici, sau cu rectorul Universităţii ”Dunărea de Jos”, cu doamna decan a Facultăţii de Litere din Bucureşti, cu doamna profesor Ad