În vremuri tulburi ca acestea, autorităţile se concentrează exclusiv pe soluţiile imediate şi pierd din vedere implicaţiile pe termen lung ale unor decizii luate astăzi. La 4 ani de la începutul crizei economice din Europa, UE se confruntă cu un şomaj fără precedent în rândul tinerilor sub 25 de ani, 23,7%, cifră ce continuă să crească. Rapoartele oficiale vorbesc despre generaţia pierdută, parafrazându-l pe Hemingway pentru a defini o categorie a victimelor indirecte ale crizei economice. Tinerii generaţiei pierdute portretizate de scriitorul american erau victimele primului război mondial, în timp ce noi suntem daunele colaterale ale unui conflict economic, care a inceput deja să modifice balanţa socio-demografică a Europei Unite. Un simplu exemplu în acest sens, ne indică tendinţa tinerilor cu studii superioare de a migra spre alte state din UE pentru a obţinerea unui loc de muncă şi a unui pachet salarial care să le asigure un trai decent. Şi nu vă grăbiţi să concluzionaţi că vorbim doar despre România. Nu, ţările cu grave probleme economice ale Uniunii resimt acest trend la fel de puternic ca şi ţara noastră. Primele două locuri în topul şomajului înregistrat la tinerii de sub 25 de ani sunt ocupate la nivelul Uniunii Europene, de Grecia, cu 58%, şi Spania, cu 55,7%, state cu serioase probleme economice şi financiare. Şi mai îngrijorător este faptul că de astăzi, autorităţile europene au decis să acopere în programele şi bugetele pentru tineri şi categoria de vârstă 25-30, un puternic semnal de alarmă asupra efectelor devastatoare ale celor 4 ani de criză. Consecinţele unui şomaj record în rândul tinerilor sub 30 de ani se vor vedea pe termen mediu-lung în scăderea dramatică a demografiei la nivelul UE, migraţia spre zonele prospere, care va aduce cu ea probleme deja cunoscute pentru populaţia nativă, şi nu în ultimul rând o posibilă escaladare a conflictelor so