Uzina Hidroelectrică de pe Bega ar fi trebuit, de multă vreme, să fie un muzeu. Totuşi, mecanismele construite în timpul Imperiului Austro-Ungar, la începutul secolului XX, merg ceas.

Se spune că lucrul bine făcut dăinuie în timp. De asta

s-au convins şi timişorenii, care încă se bucură de construcţii şi realizări din vremea Imperiului Austro-Ungar. Este şi exemplul Uzinei Hidroelectrice din oraş, care a fost pusă în funcţiune în 1910 şi produce şi acum curent electric pentru Timişoara. Luna viitoare, „Turbina“, cum este cunoscută de timişoreni, un adevărat monument tehnic, împlineşte 103 ani de funcţionare aproape neîntreruptă.

Necesitatea unei hidrocentrale pe Bega a fost impusă de alte premiere ale Timişoarei. „În 1884, aici a fost consemnată o premieră a Europei continentale: s-au pus în funcţiune 731 de lămpi de iluminat electric pe străzile oraşului. Curentul electric era obţinut cu ajutorul unor motoare termice cu aburi, care încărcau nişte dinamuri. Dar oraşul s-a tot dezvoltat, iar necesitatea de curent a crescut. În 1889 a început şi alimentarea electrică a tramvaielor. Aşa a venit ideea de a construi Uzina Hidroelectrică, mai ales că Bega era deja canalizată“, a explicat Radu Boitoş, specialist în proiecţii hidroenergetice.

Turbine fabricate la Budapesta

Primul arhitect-şef al Timişoarei, Szekely Laszlo, căruia i se datorează o mare parte din clădirile istorice din oraş, a proiectat clădirea uzinei de pe Bega, în apropiere de cartierul Fabric. Uzina a fost echipată cu trei turbine marca Ganz Danubius, care au fost fabricate la Budapesta. „Era perioada în care s-a dat în folosinţă şi centrala hidroelectrică de pe Niagara, după planurile lui Nikola Tesla. Aceea nu mai funcţionează aşa cum era, pentru că au fost făcute modernizări“, a povestit Radu Boitoş.

Pentru realizarea hidrocentralei, municipalitatea trebuia să răscump